|
PROIECT IULIE 2005
STRATEGIA JUDEŢEANĂ a DGASPC Ilfov
privind restructurarea si dezvoltarea,
pe termen mediu si lung, a serviciilor
sociale la nivelul judeţului
1.
Misiune
In România, ca de altfel la
nivelul întregii Europe, ne aflam intr-un moment unic in
timp care, daca nu va fi folosit pentru a îmbunătăţi
situaţia generaţiei care se naşte acum, nu va mai fi
disponibil pentru alta generaţie. Cu alte cuvinte, daca nu
vom însoţi acum creşterea economica de masuri care sa
promoveze dezvoltarea sociala si drepturile omului,
rezultatul va fi in mod inevitabil creşterea veniturilor
fără dezvoltare umana. Generaţia care se naşte acum va avea
15 ani in 2020. Aceasta este o generaţie care, si in
România, poate fi mai productiva si mai integrata din punct
de vedere social decât oricare alta generaţie anterioara, cu
condiţia ca acum sa fie făcute alegerile corecte. Pentru
orice tara a avea doua generaţii succesive cu un capital
uman nerealizat ar reprezenta o povara insuportabila.
In acest context, redefinirea
misiunii Direcţiei Generale de Asistenta Sociala si
Protecţia Copilului (DGASPC) Ilfov apare ca o consecinţa
fireasca a schimbărilor legislative (in principal intrarea
in vigoare a Legii nr. 272/2004 privind protecţia si
promovarea drepturilor copilului si a legislaţiei secundare
aferente acesteia) dar si a modificărilor sociale apărute pe
plan local, la nivelul judeţului nostru.
DGASPC îşi propune, prin
prezenta strategie, sa asigure atât creşterea numărului de
servicii sociale disponibile pentru diferite categorii de
populaţie aflate in nevoie (copii, persoane vârstnice,
persoane cu handicap etc) cat si creşterea gradului de
accesibilitate la serviciile deja existente.
Aceste intervenţii vor
contribui la creşterea gradului de satisfacţie al
beneficiarilor, precum si la îmbunătăţirea calităţii
serviciilor oferite acestora si la eficentizarea sistemului
judeţean de asistenta sociala.
2. Context
Transpunând la nivel local
aceste opţiuni si luând in considerare ca mai exista si
oportunitatea reformării prin care trece sistemul romanesc
de asistenta sociala, vom analiza in continuare situaţia
particulara a judeţului Ilfov, pentru a putea contura
nevoile prioritare si respectiv obiectivele operaţionale
pentru atingerea dezideratului mai sus
menţionat.
Din punct de vedere
demografic, judeţul Ilfov avea la data de l iulie 2004 o
populaţie stabila de 280.037 locuitori. Deşi este un judeţ
cu o suprafaţa mica (0,67% din suprafaţa României),
populaţia lui reprezintă 1,3% din populaţia tarii. Populaţia
din mediul rural deţine o pondere de circa 73,9%.
In anii 2003 si 2004
evoluţia populaţiei a cunoscut un spor natural negativ,
fenomen înregistrat si la nivel naţional, dar datorita
fenomenului de migraţie a populaţiei, in anul 2004,
populaţia judeţului Ilfov a crescut cu 1,1% fata de anul
2003. Analizând indicatorii care caracterizează mişcarea
naturala a populaţiei se observa ca, prin comparaţie cu
2003, in 2004:
> Rata natalităţii a
crescut de la 9,6 la 10,7 născuţi vii la 1000 locuitori ;
> Rata mortalităţii
a scăzut de la 12,9 la 12,0 decese la 1000 locuitori ;
> Mortalitatea
infantila a scăzut de la 13,5 la 10,0 decedaţi sub un an la
1000 născuţi vii ;
> Scăderea
mortalităţii si creşterea natalităţii au dat in ambii ani
(2003 si 2004) un spor natural negativ, mai nuca totuşi in
2004 (-1,3) decât in 2003 (-3,3) ;
> Nupţialitatea si
divorţialitatea s-au păstrat relativ constante in perioada
analizata.
In ceea ce priveşte
resursele de munca, s-a înregistrat o creştere cu 3,3% in
ianuarie 2004 fata de aceeaşi luna a anului 2003, in timp ce
populaţia ocupata civila si cea activa civila au înregistrat
scăderi cu 2,3%, respectiv cu 2,6%. Structura populaţiei
ocupate civila pe activităţi economice a avut aceeaşi
tendinţa in cei doi ani, înregistrându-se mici scăderi in
agricultura, vânătoare, silvicultura, industrie,
construcţii, comerţ, sănătate si asistenta sociala si
creşteri uşoare ale populaţiei ocupate in activităţile
hoteluri si restaurante, transport, depozitare si
comunicaţii, tranzacţii imobiliare, închirieri si servicii
prestate întreprinderilor, învăţământ.
Rata şomajului a avut o
evoluţie oscilanta, in linii generale tendinţa ei fiind de
scădere. Astfel, ea este in descreştere de la începutul
anului 2003 - de la 5,6% in luna ianuarie, la 5,1% in luna
decembrie 2003 si la 4,2% in luna decembrie 2004. Aceasta a
fost întotdeauna printre cele mai mici rate ale şomajului la
nivel naţional, situând \ judeţul Ilfov la sfârşitul anului
2004 in primele 8 judele cu cea mai scăzuta rata a
şomajului.
Tendinţele înregistrate in
domeniul învăţământului reflecta :
> Creşterea numărului
copiilor înscrişi in grădiniţe precum si in învăţământul
liceal ;
>Scăderea numărului elevilor
înscrişi in învăţământul primar si gimnazial precum si in a
celor înscrişi in învăţământul profesional si post liceal ;
>Scăderea numărului elevilor
la sfârşitul anului şcolar in învăţământul primar si
gimnazial si creşterea in învăţământul liceal si in cel
profesional si postliceal ;
> Creşterea procentului de
elevi promovaţi in invatamantul primar si gimnazial si
scăderea lui in învăţământul liceal, profesional si
postliceal.
Un alt element care trebuie
luat in considerare intr-o analiza a contextului local este
creşterea semnificativa a numărului minorilor cercetaţi
pentru comiterea de infracţiuni, respectiv cu 37,16% in 2004
fata de 2003.
Aceasta creştere a avut loc
in condiţiile in care judeţul Ilfov a ocupat, in 2004, locul
11 pe tara după volumul infracţiunilor soluţionate si
respectiv locul 4 pe tara la nivelul sesizărilor de
infracţiuni.
3. Realizări pana in prezent
3.1. Protecţia copilului
Reforma
sistemului de protecţie a copilului a început cu înfiinţarea
in 1997 a serviciului public specializat pentru protecţia
copilului. Respectând prevederile legislaţiei in vigoare au
avut loc doua serii de transferuri de instituţii:
> un prim transfer
in 1998, de la Ministerul Educaţiei, al Casei de Copii
Buftea
> un al doilea
transfer in 2000, de la Ministerul Educaţiei cele trei
scoli speciale (Tancabesti, Periş si Voluntari) si respectiv
de la Ministerul Sănătăţii - cele doua spitale (Vidra si
Domneşti).
Potrivit prevederilor legale,
aceste instituţii au fost reorganizate in centre de
plasament. In plus, cu sprijinul unor organisme private au
fost organizate alte doua centre de plasament: in 1998
centrul de plasament de la Baloteşti iar in 1999 cel de la
Saftica; in acelaşi perimetru cu acest ultim centru a fost
construit si funcţionează si un centru maternal.
Urmare a implementării
masurilor de reforma pe parcursul ultimilor am s-a reuşit
micşorarea semnificativa numărului de copii aflaţi in aceste
instituţii de tip vechi, după cum urmează :
> in cazul
instituţiei din primul transfer, de la data preluării si
pana in prezent, cu un număr iniţial de 250 de copii a fost
închisa ;
> in cazul
instituţiilor preluate prin cel de-al doilea transfer, s-a
reuşit reducerea numărului de copii de la 357 cu
aproximativ ' de copii.
Hotărârea Consiliului
Judeţean Ilfov nr. 33/1997
In ambele situaţii
rezultatele au fost atinse prin reintegrarea copiilor in
familiile naturale sau lărgite, prin utilizarea)
asistenţilor maternali profesionişti, integrare in centre de
plasament de tip familial ori adopţie.
In anul 1998 am început si
dezvoltarea reţelei de asistenţi maternali profesionişti, in
colaborare cu organism private autorizate. In prezent
dispunem de o reţea formata din 98 asistenţi maternali
profesionişti, având in plasament un număr de 105
copii.
Sumarizand situaţia la
momentul elaboram prezentei strategii :
> numărul copiilor protejaţi
in centre de plasament2 419
> numărul copiilor protejaţi
prin alternative la instituţionalizare3 – 371
Aceste cifre trebuie
interpretate in contextul necesitaţii de a face fata unei
duble presiuni ; pe de o parte de o analiza atenta a
situaţiei fiecărui copil in parte din cadrul instituţiilor
preluate si aplicarea celei mai potrivite masuri pentru
nevoile individuale ale copiilor iar pe de alta parte
aceeaşi evaluare pertinenta si soluţii de tip familial erau
cerute pentru cazurile noi care intrau in sistem.
Un ultim element luat in
considerare in ceea ce priveşte situaţia copiilor care au
nevoie de protecţie este situaţia pe grupe de vârsta a
copiilor aflaţi in sistem rezidenţial, cu preponderenta
clara pe grupele de vârsta mare (8-14 ani si 15-18 ani),
după cum se vede si din graficul de mai jos.
 2 cuprinde atât numărul de copii aflaţi in centre cu mai puţin de 12
copii/clădire ( de copii in 11 centre de plasament) cat
si in centre având o capacitate mai • mare de 12
copii/clădire ( copii in 9 centre de plasament, clin
care copii frecevnteaza învăţământul special)
3 cuprinde: copii menţinuţi in familia biologica care beneficiază de
serviciile centrelor maternale - 5, copii plasaţi la rude
pana la gradul IV - 2 M, copii plasaţi la asistenţi
maternali profesionişti - , copii plasaţi la alte
familii/persoane - , copii încredinţaţi in vederea
adopţiei - l 2.
3.2. Protecţia persoanei eu
handicap
Analiza situaţiei persoanelor
încadrate intr-un grad de handicap in judeţul Ilfov
furnizează următoarele date
> număr beneficiari
de alocaţii de stat pentru persoane cu handicap - 438 ;
> număr beneficiari
de indemnizaţii pentru persoane cu handicap - 2508 ;
> număr beneficiari
facilitaţi :
o radio-TV-615,
o prioritate telefon
- 439,
o scutire telefon -
1105,
o CFR-206.
Defalcarea acestor date pe
localităţi releva faptul ca exista patru puncte de
concentrare, care necesita in consecinţa un plus de
intervenţie in ceea ce priveşte serviciile de dezvoltat,
respectiv localităţile Buftea, Gruiu, Pantelimon si
Voluntari.
In ceea ce priveşte numărul
persoanelor cu handicap neinstituţionalizate, la sfârşitul
semestrului I 2005, acesta ajunge la 3965 dintre care 3525
adulţi si 440 copii. Din punct de vedere al tipului de
handicap, predomina cel mintal si neuropsihic, urmate de cel
vizual si somatic
Repartizarea pe grade de
handicap indica o preponderenta a persoanelor cu handicap
neinstituţionalizate încadrate in gradele I (grav) si
respectiv II de handicap (accentuat).
In ceea ce priveşte situaţia
persoanelor cu handicap instituţionalizate, in judeţul Ilfov
exista un număr de doua instituţii pentru aceasta categorie
: Centrul de recuperare si reabilitare neuropsihiatria
Balaceanca si respectiv
Centrul de îngrijire si
asistenta Ciolpani,
CRRN Balaceanca are un număr
de 215 beneficiari, toţi adulţi, cu afecţiuni
neuropsihiatrice, încadraţi in gradul II
de handicap (accentuat) ;
dintre aceştia 107 sunt femei iar 108 sunt bărbaţi. De
menţionat ca numărul total de paturi
aprobate conform ordinului de
înfiinţare si organizare este 210, in timp ce numărul total
de paturi-existente; in
saloane este de 220. CRRN are
un număr de 140 cereri de asistare pe care nu poate sa le
satisfacă.
CIA Ciolpani are un. număr
mai mic de beneficiari - 57 - insa problematica este mult
mai diversa decât in cazul centrului de la Balaceanca.
Astfel, după tipul de handicap, distribuţia beneficiarilor
de la Ciolpani este următoarea :
> 8 beneficiari -
fizic
> 8 beneficiari -
somatic
> 2 beneficiari -
vizual
> 10 beneficiari -
mintal
> 11 beneficiari -
neuropsihic
> 6 beneficiari -
asociat
> 2 beneficiari -
boli rare
> 10 beneficiari -
social
La fel ca m cazul CRRN,
exista un număr de 10 cereri de asistare pe care CIA
Ciolpani nu poate sa le satisfacă.
4. Direcţii strategice pe
termen lung
Luând in considerare cele
prezentate mai sus, precum si direcţiile strategice de
intervenţie ale politicilor in ceea ce priveşte protecţia
copilului, a familiei si a persoanelor cu handicap, am
definit următoarele direcţii de acţiune pe termen lung:
4.1. Dezvoltarea si
diversificarea modalităţilor de intervenţie in vederea
reducerii ratei instituţionalizării, atât in ceea ce
priveşte copilul cat si in ceea ce priveşte adultul
4.2. Continuarea
implementării masurilor de reforma a politicilor pentru
asistenta si îngrijirea copiilor si respectiv pentru
adulţilor aflaţi in evidenta instituţiei noastre
4.3. întărirea
capacităţii instituţionale la nivel judeţean si local pentru
asumarea noilor responsabilităţi stabilite prin legislaţia
in vigoare
Primele doua direcţii
reprezintă practic cele doua axe majore de intervenţie din
domeniu : pe de o parte intervenţia in, amonte sau
prevenirea intrării in sistemul instituţional de îngrijire
iar pe de alta parte intervenţia in aval sau masurile care
trebuie luate odată ce, in ciuda eforturilor depuse, pentru
copilul sau adultul respectiv a trebuit luata o măsura ce
presupune separarea lui de familie ori de mediul sau
obişnuit.
Ca urmare, avem in vedere
pentru partea de prevenire acele masuri care sa mărească
eficienta intervenţiilor in cadrul familiei care la un
moment dat se găseşte in situaţie de risc. Se urmăreşte o
creştere a capacităţii familiei de: a face fata acelei
situaţii, ceea ce va permite îndeplinirea corespunzătoare a
tuturor funcţiilor acesteia, inclusiv acelea de îngrijire
ori după caz sprijinire a copilului/copiilor sau a
generaţiei vârstnice.
In acelaşi timp, in
intervenţiile pe care le preconizam vom avea in vedere si
specificul/resursele de la niveluri comunităţii din care
provine familia/persoana in nevoie, desfăşurând in acelaşi
timp o, activitate susţinuta-de; creştere a nivelului de
implicare al liderilor formali si informali din comunitate
in rezolvarea problemelor specifice.
Nu mai puţin importanta este
menţinerea ritmului reformei cu privire la serviciile
referitoare la instituţionalizarea copilului sau a
adultului. Alinierea la standardele minime de îngrijire,
necesare pentru licenţierea serviciilor de protecţie a
copilului, presupune un efort susţinut atât pentru
serviciile deja existente cat si pentru cele pe care dorim
sa le înfiinţam. In acelaşi timp, instituţiile pentru copii
precum si cele pentru persoane cu handicap necesita o
restructurare, astfel incat sa răspundă mai bine nevoilor
beneficiarilor lor.
In efortul de a continua
reforma nu trebuie sa uitam ea o principala responsabilitate
pentru implementarea ei revine autorităţilor judeţene si
locale. Cum nu întotdeauna noile responsabilităţi au venit
insolite de resurse, se impune definirea unei direcţii care
sa reunească masuri menite sa sprijine aceste autorităţi sa
dobândească abilităţile, cunoştinţele si resursele necesare
pentru a-si duce la îndeplinire atribuţiile ce le revin.
5. Obiective operaţionale pe
termen mediu
Prin raportare la direcţiile
strategice mai sus prezentate, obiectivele operaţionale pe
care ni le propunem pana in 2010 sunt următoarele :
5.1. Evaluarea nevoilor
comunităţilor locale si a capacităţii de intervenţie
existente la nivelul autorităţilor locale
5.2. Elaborarea unui
plan de creştere a capacităţii autorităţilor locale, funcţie
de rezultatele evaluării de la 5,1
5.3. Reevaluarea
situaţiei copiilor si adulţilor aliaţi in sistemul cir
îngrijire, potrivit noii legislaţii in domeniu
5.4. Dezvoltarea reţelei
de asistenta comunitara, funcţie de rezultatele evaluării de
la 5.1.
5.4. l. înfiinţarea de
centre de zi in cel puţin 30 % din comunele si oraşele
judeţului Ilfov.
5.4.2. Creşterea
capacităţii serviciilor pentru tinerii începând cu vârsta de
15 am (garsoniere/apartamente)
5.4.3. Diversificarea si
extinderea reţelei de asistenţi maternali si respectiv
asistenţi personali
5.4.4. Promovarea
plasamentului si a adopţiei naţionale
5.4.5. înfiinţarea de
centre comunitare de servicii in cel puţin 30 % din comunele
si oraşele judeţului Ilfov.
5.4.6. înfiinţarea de
servicii specializate pentru persoanele vârstnice,
5.5. Creşterea calităţii
serviciilor specializate
5.5.1.
Restructurarea/închiderea unui număr de 3 centre de
plasament (Tancabesti, Periş, Vidra)
5.5.2.
Restructurarea/închiderea instituţiilor pentru persoane cu
handicap (Balaceanca si Ciolpani)
553 Organizarea si
asigurarea funcţionarii unui centru specializat pentru
protecţia in regim de urgenta a persoanei adulte aflate in
nevoie
5.5.4. Dezvoltarea de
servicii specializate pentru copil si adult (abuz, trafic,
handicap, delincventa etc)
5.6. Identificarea masurilor
necesare pentru îndeplinirea standardelor minime de calitate
in vigoare pentru serviciile rezidenţiale, de zi si
familiale, in vederea licenţierii acestora
5.7. Introducerea
managementului de caz si a supervizării atât la nivelul
prevenţiei cat si al intervenţiei; (autorităţi locale si
judeţene), ca garant al calităţii muncii de asistenta
sociala
5.8. Externalizarea de
servicii, in vederea îmbunătăţirii raportului cost-calitate
si urmărind optimizarea folosirii resurselor.
5.9. Dezvoltarea unui
sistem de informare si de consultanta accesibil
persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu
handicap si oricăror persoane aflate in nevoie, precum si
familiilor acestora.
6. implementarea strategici
Date fiind schimbările din
ultima la nivelul legislaţiei privind protecţia copilului
dar si a celei care reglemeteaza organizarea si funcţionarea
instituţiei noastre, este firesc ca noua etapa de activitate
sa înceapă cu o evaluare.
Preluarea unor noi atribuţii
de către autorităţile publice locale prin Legea nr. 242/2004
privind protecţia si promovarea drepturilor copilului cat si
necesitatea asumării unor responsabilităţi atribuite prin
acte normative mai vechi dar greu de pus in practica din
cauza lipsei de resurse ne-a făcut sa ne gândim ca prim pas
la evaluare capacităţii de intervenţie existente la nivelul
autorităţilor locale.
Exista o nevoie acuta de
cunoaştere a resurselor si cunoştinţelor existente la acest
nivel si implicit a nevoilor care mai trebuie acoperite, in
aşa fel incat serviciile de asistenta sociala sa înceapă
sa-si exercite efectiv rolul preventiv atât in ceea ce
priveşte protecţia copilului cat si a adultului si a
familiei in ansamblul ei. Lipsa de funcţionalitate a acestei
verigi m prezent determina confruntarea segmentului judeţean
de servicii reprezentat de DGASPC eu aproape întreaga
cazuistica sociala care, măcar parţial, ar fi trebuit sa fie
rezolvata la nivel local.
Odată realizata evaluarea,
vom putea avea in vedere structurarea unui plan de creştere
a capacităţii instituţionale la nivel local, incluzând dar
fără a ne limita la o minima acoperire cu personal, un nivel
minim de cunoştinţe si abilitaţi a acestui personal si o
metodologie de lucru comuna intre nivelul local si cel
judeţean.
Evaluarea va avea in vedere,
in acelaşi timp, si caracteristicile comunităţilor locale,
in aşa fel incat sa existe o corelaţie atât cu masurile
propuse de creştere a capacităţii instituţionale cat si cu
serviciile sociale pe care ne propunem sa le dezvoltam in
vederea constituirii reţelei de asistenta comunitara la
nivelul judeţului Ilfov.
Nivelul de servicii sociale
pe care 1-am propus prin obiectivul operaţional 5,4 este un
nivel minimal, bazat pe experienţa acumulata in principal de
serviciul public specializat pentru protecţia copilului.
Acestui minim dorim sa-i mai adăugam si alte servicii,
funcţie de nevoile identificate la evaluare dar si de
resursele financiare pe care le vom identifica.
Existenta unei reţele de
servicii sociale care sa acopere zonele de maxima
vulnerabilitate dar si funcţionarea corespunzătoare a
serviciilor de asistenta sociala la nivel local ne va
permite sa realizam relativ uşor obiectivul referitor la
creşterea calităţii îngrijirii instituţionale. Practic,
ne propunem sa închidem sau sa restructuram instituţiile de
pe teritoriul judeţului ale căror beneficiari sunt copiii
sau adulţii cu handicap; acest lucru va însemna reintegrări
in familiile de origine ori in cele lărgite, susţinute spre
exemplu cu ajutorul centrelor de zi, dar si soluţii
alternative de tip familial (asistenţi maternali, adopţie
naţionala, însoţitori personali etc), in funcţie de nevoile
particulare ale fiecărui copil sau adult cu handicap.
Ultimele obiective vin sa
completeze acţiunile pe care le-am prezentat mai sus;
aplicarea standardelor minime de calitate, managementul de
caz si supervizarea le vom aplica atât pentru beneficiarii
din serviciile sociale dar si pentru cei din instituţii.
Conştientizând faptul ca introducerea standardelor de
calitate nu va fi o sarcina uşoara considerând resursele de
care dispunem, ne propunem sa exploatam cat mai eficient
propriile posibilităţi dar si sa apelam la experienţa
specialiştilor si furnizorilor de servicii către care sa
deplasam responsabilitatea organizării si funcţionarii unora
dintre servicii.
Din punct de vedere
financiar, resursele pentru implementarea strategiei vor fi
asigurate din bugetul asigurat de consiliul judeţean si
respectiv, in măsura posibilităţilor, de bugetele
autorităţilor locale.
Cum aceste resurse nu vor fi
suficiente pentru tot ceea ce ne propunem sa realizam, avem
in vedere participarea la solicitări de oferte in cadrul
unor programe cu finanţare naţionala (ex. programe de
interes naţional -PIN) sau; internaţionala (Phare,
împrumuturi BIRD, BDCE) promovate de autorităţile centrale (MMSSF,
ANPDC, ANPH,MIE etc).
De asemenea, intenţionam sa
folosim ca si pana acum sprijinul organizaţiilor
neguvernamentale dar si sa profitam? de diferitele
activităţi care vor fi desfăşurate in cadrul unor programe
la nivel naţional (ex. sesiuni de formare a! lucrătorilor
sociali de la nivelul serviciilor de asistenta sociala etc).
7.
Riscuri
Riscurile pe care le
anticipam cu privire la punerea in practica a viziunii
prezentate in aceasta strategie se refera la:
> rezistenta la
schimbare din partea personalului de la nivelul serviciilor
si instituţiilor ;
> insuficienta
fondurilor identificate pentru realizarea obiectivelor pe
care m le-am propus ;
> lipsa de
colaborare a structurilor similare din alte judeţe dar si a
structurilor complementare de la nivelul judeţului nostru (DMSSF,
DSP, ISJ etc) ;
> modificări prea
numeroase si necorelate la nivelul actelor normative care
reglementează domeniul nostru de activitate.
8. Responsabili
Direcţia Generala de
Asistenta Sociala si Protecţie a Copilului Ilfov, prin
personalul sau de specialitate va răspunde de realizarea
obiectivelor propuse prin prezenta strategie.
Raportarea privind progresele
făcute in implementare va fi făcuta cel puţin anual sau ori
de cate ori este solicitat de către Consiliul Judeţean
Ilfov.
Responsabilitatea pentru
raportările privind implementarea strategiei in ansamblu sau
doar a anumitor obiective, solicitata de către potenţiale
organizaţii finanţatoare, revine DGASPC Ilfov.
9. Evaluare si monitorizare
DGASPC Ilfov va elabora
Planul anual de implementare, plan ce va fi prezentat
Consiliului Judeţean odată cu raportul de activitate pentru
anul anterior (ex. raportul de activitate pentru 2005 si
planul de implementare pentru-2006).
DGASPC Ilfov va solicita si
evaluări externe efectuate de organisme specializate in
vederea întocmirii raportului de activitate anual.
|
